Lacul Dridu

 

Este un lac de acumulare amenajat in urma cu mai bine de 25 de ani, prin captarea apei raului Ialomita, in apropierea satului cu acelasi nume.

Cai de acces:

-         Din Bucuresti: pe soseaua  Bucuresti-Ploiesti, pana la lacul de la intrarea in Saftica, (Balotesti) se face un drum la dreapta cu indicatia FIERBINTI. Drumul urmeaza soseaua asfaltata cale de 40 km, si se ajunge la Dridu. Din soseaua asfaltata, in sat se fac numeroase drumuri laterale si mai toate duc catre lac;

-         Sau pe drumul catre Urziceni, in localitatea Movilita se face un drum la stanga cu indicatia “Dridu”

-         Din Ploiesti: aproximativ 60km pe ruta Ploiesti-Valea Calugareasaca-Albesti Paleologu-Jilavele-Uriziceni. In Jilavele in dreptul scolii se face un drum asfaltat la dreapta. Portiunea de asfalt se termina in dreptul caii ferate Ploiesti-Uriceni, (halta Ialomita) dupa care urmeaza drum (oarecum) pietruit de 4…5km pana la baraj, (se trece podul peste raul Prahova).

 

O buna parte a lacului este taluzata cu dale de beton, inclinate. Pescuitul de pe aceste dale este destul de dificil, pentru ca suportii de undita sau lanseta sunt greu de asezat. In dreptul barajului, in partea opusa lacului se  afla o cascada de bazine, (de acolo a fost excavata umplutura necesara barajului) pline cu apa, in numar de 6…7, de forma aproximativ patrata cu latura de 50-70m, numite popular “gropi”.  Unele din ele au adancimea de 7…8 metri. Peisajul este foarte frumos, malul stang, (dinspre manastire) fiind marginit de un palc de padure. Paralel cu “gropile” si despartit de un drum de tara, porneste dinspre lac un canal cu latimea de aprox. 12…15m, si adancimea medie de 1,5m. Si acest canal este taluzat cu beton pe o buna parte din lungime.

Fundul lacului este destul de tare, fiind acoperit cu argila de culoare galbuie sau pietris, loc propice dezvoltarii salaului. Sunt numeroase praguri, zona ideala pentru pescuit salau, dar unde forfacul se agata destul de des. Imi aduc aminte ca la mijlocul anilor ’80, am facut o patida exceptionala de caras, intr-un loc in care forfacul se agata la doua lansari din trei. Acolo avusese un satean via, si va dati seama ce hatis se formase in momentul cand aceasta a fost acoperita de ape, loc ideal de refugiu al pestilor pasnici.

Vegetatia lacului este formata in special din alge si bradis, existand portiuni acoperite cu plante de mlastina: rogoz, pipirig, etc.

Fauna piscicola este reprezentata de salau, biban, somn, crap, caras, platica, balos, ghibort, oblete, clean, (pe gropi) si se spune ca ar avea si stiuca, dar eu personal n-am vazut prinzandu-se. Nu stiu ce se intampla cu carasul din Dridu, altadata prezenta prompta la undita. Locul sau in lantul trofic a fost luat de platica probabil, pentru ca deja carasul, (in special cel mare) a devenit o raritate.

Adancimea lacului este variabila, cu o medie de 5 metri pe centru, cea mai mare adncime fiind in zona barajului. Lacul se afla expus vantulurilor, care-si schimba neasteptat directia, iar pe fund sunt curenti destul de puternici.

Perioadele cele mai propice pescuitului sportiv sunt primavara si toamna, cand in zile de gratie se fac partide magnifice, in special la salau, crap, platica sau biban.

Momelile pe care le putem utiliza sunt variate, si pot spune ca pestii de la Dridu, ca in mai toate baltile de fapt, au anumite preferinte. Eu am sa vi le spun doar pe cele la care am prins, sau am vazut prinzandu-se:

-         salau: pestisor viu,  bucatica de peste, twister, shad;

-         biban: idem, in plus viermusi, rame, garizi, acestia din urma recoltandu-se din algele ce imbraca dalele, in apa putin adanca;

-         platica: viermusi, paine, mamaliga;

-         crap: cub de mamaliga, porumb in lapte si conservat, rama, viermusi;

-         caras: mamaliga, rama, libelula, viermusi;

-         oblete: viermusi, bobite de paine;

-         clean: greiere primavera si lacusta toamna, pe gropi;

-         somotei: la buchet de rame, pe fund, in special fata barajului

Am mai vazut prinzandu-se platica la “bomba”, insa eu nu folosesc decat montura cu un carlig.

Lacul este navodit destul de des, in special toamna, cand se recolteaza importante cantitati de peste, cel “nobil”, (salau, crap) fiind arvunit din vreme. Dar cum nu poate fi secat in intregime, sunt destule gropi unde pestele, in special cel mare, isi gaseste refugiul.

Taxa variaza de la an la an fiind una modica, (10-15 lei/zi).

Cele mai bune locuri de pescuit sunt in golfurile din portiunea malului cu pamant, precum si in zona barajului.

Pe o scara de la 1 la 10, i-as acorda nota 6-7, cu un bonus pentru faptul ca lacul adaposteste, (inca) pesti de dimensiuni mari, si te poti intoarce acasa, ajutat de noroc si maiestrie cu trofeul unei vieti de pescar.

 

            Al. Trentea