Iarna nu-i ca vara

Dragi prieteni pescari, se pare ca batrinul lup de mare avea dreptate cand afirma: “iarna nu-i ca vara”.

Daca vara apetitul pestilor este mare, ei strabatand distante mari pentru a se hrani  , ierna devin  “mofturosi” si “lenesi”.  Cum se explica aceasta modificare de comportament? Simplu, metabolismul pestilor este influentat de temperatura mediului inconjurator. Cu cat scade temperatura apei cu atat se reduce activitatea fiziologica a pestilor, deci se reduce si necesarul de energie , concomitent cu marirea timpului de digestie. Deci la temperaturi scazute pesti continua sa se hraneasca,  dar cu o intensitate si o fregventa  cu atat mai  redusa cu cat scade temperatora apei. Totodata, pentru a-si conserva cat mai mult timp energia, ei isi reduc deplasrile  ramanand imobili in apropierea substratului. Pentru pesti este vital ca energia obtinuta prin digerarea hranei sa fie mai mare decat energia pierduta  pentru gasirea si consumarea ei.

Dar unde trebuie sa cautam pestii iarna? Ii cautam in locurile mai adanci si linistite, ferite de curenti, pe la praguri, sub malurile surpate cu adancimi mari sub ele, in golfurile ferite de vant, in zona platourilor scufundate, la buza stufului, printre radacinile submerse ale copacilor de pe mal, in apropierea podurilor, in bratele moarte ale raurilor, dupa bolovani sau alte obstacole din apa.

Cum reusim sa-i trezim din amorteala care i-a cuprins? Simplu, le oferim pe tava ceea ce-si doresc ei  cel mai mult: o hrana cat mai bogata in proteine.

Nadirea.

 Fara a avea randamentul de asta vara, nadirea are importanta ei.

Nada pentru iarna trebuie sa contina cat mai multe substante proteice, cum ar fi: praful de singe, faina de peste, faina de oase, faina de creveti, praful de boillies (in special cel cu aroma de peste, scoica sau crab), praful de oua, laptele praf, carne de scoica tocata, raci tocati, organe tocate (splina, ficat, rinichi), etc.

Nada trebuie sa contina neaparat si hrana vie : larve de chironomus, viermusi, rame taiate, tubifex (Tubifex rivulorum – un vierme oligochet ce nu depaseste 2-3 cm lungime, binecunoscut mai ales de acvaristi) precum si alte larve cum ar fi: viermele de ghinda, viermele de cocean sau cel de malai.

Nu trebuie sa uitam nici aromele si atractantii. Nada folosita in timpul iernii este supradozata in arome si atractanti (se poate pune doza dubla sau chiar si tripla), totusi este bine sa nu exageram  pentru ca nada poate deveni amara, si astfel sa indepartam pestii in loc sa-i atragem.

Este indicat sa folosim nade si atractanti de calitate (Sensas, Nutrabits, Van Den Eynde, Milo, X21, Mosella, Gordon-X) pentru ca numai asa putem trezi pofta de mancare a cardurilor de pesti.

Daca este pe placul lor, unul sau doua cocoloase de nada, de marimea unei nuci , aplicate periodic, pot retine pestii in zona carligului.

Momeala.

Cea mai eficienta momeala pe timpul iernii este larva de chironomus.

Acestei larve rosii, subtiri, lungi de 25-30mm, nu-i rezista nici un peste. Vom folosi un echipament sensibil, specific perioadei reci, fir subtire (0.08 – 0.12), carlig mic (nr.18-20), de preferinta de culoare rosie, cu tija subtire (asazisul “carlig de concurs”), pluta mica, fara antena, cu portanta intre 0.5-0.7g, echilibrata la rasul apei.  Inteparea larvei se face dinspre cap, adica partea mai groasa , de culoare verzuie.

O alta momeala foarte eficienta iarna este viermusul. Pentru ai spori atractivitatea acesta poate fi colorat in rosu (prin adaugarea in hrana lor a unor coloranti alimentari- cum ar fi rotmionul) sau aromatizat ( daca ii pastram cateva zile intre seminte de anason). Mai rar folosite dat destul de eficiente (mai ales daca dam dupa babusca sau platica) sunt pupele de viermus. Pupele proaspete sunt de culoare crem portocalie, ele devenind maro dupa 4-5 zile. Le vom folosi doar pe cele proaspete.

Ce mai folosim ca momeala iarna? Ramele de gunoi, de preferinta cele foarte subtiri si nu mai lungi de 30-40 mm, diferite larve cum ar fi: viermele de ghinda, viermele de cocean sau cel de malai, cariul de copac.

Momeli mai putin cunoscute.

Matele de pui -  se taie bucati de 40-50 mm lungime si se croseteaza pe carlig. Sunt eficiente mai ales la clean si mreana.

Slanina de porc ( atentie sa nu fie din cea afumata). Se tine la desarat cateva zile si apoi se taie fasii subtiri 3-4 mm grosime si lungi de 15-20 mm. Se agata in carlig exact ca si viermusii.

Organe de porc sau de vita (splina, ficat, rinichi) - se taie fasii subtiri 3-4 mm grosime si lungi de 20-30 mm.

Carnea din conserva – se taie in cubulete cu latura de 7-10mm.

Carnea de scoica – daca o fierbem aceeasta va rezista mai bine in carlig.

Limacsii (melcii fara cochilie) – sunt foarte apreciati de clean.

In mod sigur lista aceasta mai poate fi completata cu alte momeli, pe care eu nu le stiu , dar le stiti dumneavoastra. Daca vreti sa ne impartasiti din “secretele” pescaresti ale dumneavoastra va asteptam sa ne scrieti la adresa: www.pescari4ever.org

 

 

 

 

 

Iarna nu-i ca vara

Dragi prieteni pescari, se pare ca batrinul lup de mare avea dreptate cand afirma: “iarna nu-i ca vara”.

Daca vara apetitul pestilor este mare, ei strabatand distante mari pentru a se hrani  , ierna devin  “mofturosi” si “lenesi”.  Cum se explica aceasta modificare de comportament? Simplu, metabolismul pestilor este influentat de temperatura mediului inconjurator. Cu cat scade temperatura apei cu atat se reduce activitatea fiziologica a pestilor, deci se reduce si necesarul de energie , concomitent cu marirea timpului de digestie. Deci la temperaturi scazute pesti continua sa se hraneasca,  dar cu o intensitate si o fregventa  cu atat mai  redusa cu cat scade temperatora apei. Totodata, pentru a-si conserva cat mai mult timp energia, ei isi reduc deplasrile  ramanand imobili in apropierea substratului. Pentru pesti este vital ca energia obtinuta prin digerarea hranei sa fie mai mare decat energia pierduta  pentru gasirea si consumarea ei.

Dar unde trebuie sa cautam pestii iarna? Ii cautam in locurile mai adanci si linistite, ferite de curenti, pe la praguri, sub malurile surpate cu adancimi mari sub ele, in golfurile ferite de vant, in zona platourilor scufundate, la buza stufului, printre radacinile submerse ale copacilor de pe mal, in apropierea podurilor, in bratele moarte ale raurilor, dupa bolovani sau alte obstacole din apa.

Cum reusim sa-i trezim din amorteala care i-a cuprins? Simplu, le oferim pe tava ceea ce-si doresc ei  cel mai mult: o hrana cat mai bogata in proteine.

Nadirea.

 Fara a avea randamentul de asta vara, nadirea are importanta ei.

Nada pentru iarna trebuie sa contina cat mai multe substante proteice, cum ar fi: praful de singe, faina de peste, faina de oase, faina de creveti, praful de boillies (in special cel cu aroma de peste, scoica sau crab), praful de oua, laptele praf, carne de scoica tocata, raci tocati, organe tocate (splina, ficat, rinichi), etc.

Nada trebuie sa contina neaparat si hrana vie : larve de chironomus, viermusi, rame taiate, tubifex (Tubifex rivulorum – un vierme oligochet ce nu depaseste 2-3 cm lungime, binecunoscut mai ales de acvaristi) precum si alte larve cum ar fi: viermele de ghinda, viermele de cocean sau cel de malai.

Nu trebuie sa uitam nici aromele si atractantii. Nada folosita in timpul iernii este supradozata in arome si atractanti (se poate pune doza dubla sau chiar si tripla), totusi este bine sa nu exageram  pentru ca nada poate deveni amara, si astfel sa indepartam pestii in loc sa-i atragem.

Este indicat sa folosim nade si atractanti de calitate (Sensas, Nutrabits, Van Den Eynde, Milo, X21, Mosella, Gordon-X) pentru ca numai asa putem trezi pofta de mancare a cardurilor de pesti.

Daca este pe placul lor, unul sau doua cocoloase de nada, de marimea unei nuci , aplicate periodic, pot retine pestii in zona carligului.

Momeala.

Cea mai eficienta momeala pe timpul iernii este larva de chironomus.

Acestei larve rosii, subtiri, lungi de 25-30mm, nu-i rezista nici un peste. Vom folosi un echipament sensibil, specific perioadei reci, fir subtire (0.08 – 0.12), carlig mic (nr.18-20), de preferinta de culoare rosie, cu tija subtire (asazisul “carlig de concurs”), pluta mica, fara antena, cu portanta intre 0.5-0.7g, echilibrata la rasul apei.  Inteparea larvei se face dinspre cap, adica partea mai groasa , de culoare verzuie.

O alta momeala foarte eficienta iarna este viermusul. Pentru ai spori atractivitatea acesta poate fi colorat in rosu (prin adaugarea in hrana lor a unor coloranti alimentari- cum ar fi rotmionul) sau aromatizat ( daca ii pastram cateva zile intre seminte de anason). Mai rar folosite dat destul de eficiente (mai ales daca dam dupa babusca sau platica) sunt pupele de viermus. Pupele proaspete sunt de culoare crem portocalie, ele devenind maro dupa 4-5 zile. Le vom folosi doar pe cele proaspete.

Ce mai folosim ca momeala iarna? Ramele de gunoi, de preferinta cele foarte subtiri si nu mai lungi de 30-40 mm, diferite larve cum ar fi: viermele de ghinda, viermele de cocean sau cel de malai, cariul de copac.

Momeli mai putin cunoscute.

Matele de pui -  se taie bucati de 40-50 mm lungime si se croseteaza pe carlig. Sunt eficiente mai ales la clean si mreana.

Slanina de porc ( atentie sa nu fie din cea afumata). Se tine la desarat cateva zile si apoi se taie fasii subtiri 3-4 mm grosime si lungi de 15-20 mm. Se agata in carlig exact ca si viermusii.

Organe de porc sau de vita (splina, ficat, rinichi) - se taie fasii subtiri 3-4 mm grosime si lungi de 20-30 mm.

Carnea din conserva – se taie in cubulete cu latura de 7-10mm.

Carnea de scoica – daca o fierbem aceeasta va rezista mai bine in carlig.

Limacsii (melcii fara cochilie) – sunt foarte apreciati de clean.

In mod sigur lista aceasta mai poate fi completata cu alte momeli, pe care eu nu le stiu , dar le stiti dumneavoastra. Daca vreti sa ne impartasiti din “secretele” pescaresti ale dumneavoastra va asteptam sa ne scrieti la adresa: www.pescari4ever.org

 

 

 

 

 

Iarna nu-i ca vara

Dragi prieteni pescari, se pare ca batrinul lup de mare avea dreptate cand afirma: “iarna nu-i ca vara”.

Daca vara apetitul pestilor este mare, ei strabatand distante mari pentru a se hrani  , ierna devin  “mofturosi” si “lenesi”.  Cum se explica aceasta modificare de comportament? Simplu, metabolismul pestilor este influentat de temperatura mediului inconjurator. Cu cat scade temperatura apei cu atat se reduce activitatea fiziologica a pestilor, deci se reduce si necesarul de energie , concomitent cu marirea timpului de digestie. Deci la temperaturi scazute pesti continua sa se hraneasca,  dar cu o intensitate si o fregventa  cu atat mai  redusa cu cat scade temperatora apei. Totodata, pentru a-si conserva cat mai mult timp energia, ei isi reduc deplasrile  ramanand imobili in apropierea substratului. Pentru pesti este vital ca energia obtinuta prin digerarea hranei sa fie mai mare decat energia pierduta  pentru gasirea si consumarea ei.

Dar unde trebuie sa cautam pestii iarna? Ii cautam in locurile mai adanci si linistite, ferite de curenti, pe la praguri, sub malurile surpate cu adancimi mari sub ele, in golfurile ferite de vant, in zona platourilor scufundate, la buza stufului, printre radacinile submerse ale copacilor de pe mal, in apropierea podurilor, in bratele moarte ale raurilor, dupa bolovani sau alte obstacole din apa.

Cum reusim sa-i trezim din amorteala care i-a cuprins? Simplu, le oferim pe tava ceea ce-si doresc ei  cel mai mult: o hrana cat mai bogata in proteine.

Nadirea.

 Fara a avea randamentul de asta vara, nadirea are importanta ei.

Nada pentru iarna trebuie sa contina cat mai multe substante proteice, cum ar fi: praful de singe, faina de peste, faina de oase, faina de creveti, praful de boillies (in special cel cu aroma de peste, scoica sau crab), praful de oua, laptele praf, carne de scoica tocata, raci tocati, organe tocate (splina, ficat, rinichi), etc.

Nada trebuie sa contina neaparat si hrana vie : larve de chironomus, viermusi, rame taiate, tubifex (Tubifex rivulorum – un vierme oligochet ce nu depaseste 2-3 cm lungime, binecunoscut mai ales de acvaristi) precum si alte larve cum ar fi: viermele de ghinda, viermele de cocean sau cel de malai.

Nu trebuie sa uitam nici aromele si atractantii. Nada folosita in timpul iernii este supradozata in arome si atractanti (se poate pune doza dubla sau chiar si tripla), totusi este bine sa nu exageram  pentru ca nada poate deveni amara, si astfel sa indepartam pestii in loc sa-i atragem.

Este indicat sa folosim nade si atractanti de calitate (Sensas, Nutrabits, Van Den Eynde, Milo, X21, Mosella, Gordon-X) pentru ca numai asa putem trezi pofta de mancare a cardurilor de pesti.

Daca este pe placul lor, unul sau doua cocoloase de nada, de marimea unei nuci , aplicate periodic, pot retine pestii in zona carligului.

Momeala.

Cea mai eficienta momeala pe timpul iernii este larva de chironomus.

Acestei larve rosii, subtiri, lungi de 25-30mm, nu-i rezista nici un peste. Vom folosi un echipament sensibil, specific perioadei reci, fir subtire (0.08 – 0.12), carlig mic (nr.18-20), de preferinta de culoare rosie, cu tija subtire (asazisul “carlig de concurs”), pluta mica, fara antena, cu portanta intre 0.5-0.7g, echilibrata la rasul apei.  Inteparea larvei se face dinspre cap, adica partea mai groasa , de culoare verzuie.

O alta momeala foarte eficienta iarna este viermusul. Pentru ai spori atractivitatea acesta poate fi colorat in rosu (prin adaugarea in hrana lor a unor coloranti alimentari- cum ar fi rotmionul) sau aromatizat ( daca ii pastram cateva zile intre seminte de anason). Mai rar folosite dat destul de eficiente (mai ales daca dam dupa babusca sau platica) sunt pupele de viermus. Pupele proaspete sunt de culoare crem portocalie, ele devenind maro dupa 4-5 zile. Le vom folosi doar pe cele proaspete.

Ce mai folosim ca momeala iarna? Ramele de gunoi, de preferinta cele foarte subtiri si nu mai lungi de 30-40 mm, diferite larve cum ar fi: viermele de ghinda, viermele de cocean sau cel de malai, cariul de copac.

Momeli mai putin cunoscute.

Matele de pui -  se taie bucati de 40-50 mm lungime si se croseteaza pe carlig. Sunt eficiente mai ales la clean si mreana.

Slanina de porc ( atentie sa nu fie din cea afumata). Se tine la desarat cateva zile si apoi se taie fasii subtiri 3-4 mm grosime si lungi de 15-20 mm. Se agata in carlig exact ca si viermusii.

Organe de porc sau de vita (splina, ficat, rinichi) - se taie fasii subtiri 3-4 mm grosime si lungi de 20-30 mm.

Carnea din conserva – se taie in cubulete cu latura de 7-10mm.

Carnea de scoica – daca o fierbem aceeasta va rezista mai bine in carlig.

Limacsii (melcii fara cochilie) – sunt foarte apreciati de clean.

 

In mod sigur lista aceasta mai poate fi completata cu alte momeli, pe care eu nu le stiu , dar le stiti dumneavoastra. Daca vreti sa ne impartasiti din “secretele” pescaresti ale dumneavoastra va asteptam sa ne scrieti la adresa: www.pescari4ever.com